Chiar daca nu esti un scriitor, politician sau om de stiinta celebru, probabil ca visezi sa faci ceva important ca sa schimbi lumea. Ai grija, insa, ce iti doresti; dupa cum numerosi autori aveau sa descopere, uneori, munca ta care schimba lumea, nu o schimba intotdeauna inspre bine. Spre exemplu …
„Naturalizarea animalelor utile” de Isidore Geoffroy Saint-Hilaire
Publicat in 1849, acest tratat a fost piesa semnatura a zoologului francez care a dus la o nebunie in toata lumea pentru aclamatizarea speciilor. Ce inseamna asta? Ideea absolut geniala (pe atunci) de a introduce deliberat plante si animale straine unei locatii.
De exemplu, sa spunem ca observi un ecosistem care nu are paianjeni deci, normal, nu are pradatori naturali pentru ei, si nicio specie de acolo nu a evoluat pentru a convietui cu paianjeni sau sa evite sa fie mancata de ei. Apoi, aduci o multime de paianjeni acolo. Cum ar putea sa mearga ceva prost?
Rezultatul dezastruos:
Dupa cum a demonstrat experienta din Australia de dupa introducerea iepurelui, introducerea unei specii contropitoare intr-un mediu strain este unul dintre gesturile cele mai urate pe care le poate face cineva pentru un ecosistem. Din pacate, unii oameni si-au dat seama de asta doar dupa ce cartea lui starnise fascinatia cu aclamatizarea.
De exemplu, Societatea Americana de Aclamatizare a introdus graurul european in zona New York-ului, ducand la decimarea pe intregul continent a populatiilor de randunele si rata cu ochi de soim (sau rata de padure), printre altele. Populatia de grauri a ajuns la 200 de milioane, provocand stricaciuni culturilor si perturband traficul aerian.
„Falci” de Peter Benchley
Acest roman a fost transformat in film in perioada anilor 1970, devenind unul dintre cele mai de succes filme ale tuturor timpurilor, fiind si foarte apreciat de critici. In ciuda trecerii timpului, productia inca este una dintre cele definitorii din filmagrafiile lui Richard Dreyfuss si Steven Spielberg, iar numeroase alte filme i-au copiat reteta.
Rezultatul dezastruos:
In urma aparitiei cartii, dar mai ales a filmului, publicul a dezvoltat o fobie intensa fata de rechini. Acestia au inceput sa fie vazuti ca fiind ucigasi de oameni, in ciuda faptului, ca, spre exemplu, in Marea Mediterana, au avut loc 31 astfel de atacuri, in 200 de ani, niciun fatal. „Efectul Falci” avea sa aduca rechinii pe lista speciilor pe cale de disparitiei, fiind vanati excesiv de catre pescari. Omoara sau esti omorat, nu? Nu si in acest caz.